Vrea Radu să mă laud cu performanţele mele sportive. Şi am să o fac.
Bine, de-a lungul anilor de blogging v-am mai tot zis eu câte ceva de marile aspiraţii sportive ale mele de când eram la vârsta junioratului. Visuri am avut de mărire şi idoli mi-am făcut, dar doar atât.
Fotbalul a fost prima şi a rămas marea mea dragoste, chiar dacă fotbalul din România e la pământ. Ba chiar la subsol. N-am apucat să practic fotbalul la nivel înalt din motive lesne de înţeles dacă daţi click pe primul link din articol. Totuşi, deşi am mai bâzâit-o eu pe mama să mă lase măcar la gimnastică sau atletism, am ajuns să fac parte dintr-o echipă organizată de fotbal abia în liceu.
Zic eu, cu mult succes. Şi ca să mă creeţi pe cuvânt, vă zic că am jucat în campionatul anual de fotbal pe licee din Roman. În primul meci am jucat contra vice-campioanei, iar gândul nostru era la cum să nu luăm mult. Am luat 0 goluri, cu Pavel în portă. Bine şi înţeles că m-am simţit ăl mai bun de pe teren. De fapt mi s-a şi zis chestia asta.
Al doilea meci al turneului a fost în compania campioanei ultimilor 3 ani. În acest al doilea meci am luat un singur gol, nu pot să zic că pe a mea vină, c-ar fi nedrept să vă mint. Şi totuşi i-am învins cu 2-1. În două meciuri pe teren mic să iau un singur gol jucând toate minutele meciurilor credeam că l-am prins pe dumnezeu de mână, atât de mulţumit de mine eram. Mai cu seamă că fu cel mai lăudat dintre toţi.
În finală am jucat cu un liceu teologic. La 5-0 am ieşit pentru prima dată din poartă. În 3 minute s-a făcut 5-3 şi-am revenit între buturi pentru a încasa şi eu un loc şi a mă bucura că am câştigat şi eu o finală oficială în a mea carieră de fotbalist. Se zvonea de o diplomă de cel mai bun jucător al turneului, dar am rămas cu zvonul.
Şi din acel moment, de maximă glorie, am ajuns să fiu într-o cădere liberă. De la supranumele de Duckadam am ajuns să fiu un ilustru necunoscut. Trist, aşa-i?
Voi aveţi vreo poveste în care talentul de sportiv din voi a ieşit la iveală măcar şi pentru câteva momente?
Mai are rost sa zic si sa povestesc
? Iti dau link?
Dă link
link: http://www.cris-mary.com/viata-handbalistelor.html si acu te leg si de articol ca sa ai un ping
)
Lasa liceul, toti avem amintiri din liceu, zi despre prezent cu “0 goluri in poarta”
)
În prezent nu mai joc organizat. Dar la #HaiLaFotbal au fost meciuri în care 0 a fost în dreptul echipei adverse.