Pavel 
10 Decembrie, 2009O supriză altfel decât teatralele surprize a romaşcancei Neamţului, Andreea Marin. Acele mici surpize de sărbători, mai pe româneşte cadouri.
Eu am o problemă cu ele. În ambele părţi văd o problemă. Şi când dau şi când primesc. Nu ştiu de ce, da’ nu mă simt bine în nicio ipostază.
Mă duc aşa chipeş să dau cadoul, să mă duc umil să dau cadoul, să mă duc cu zâmbetul pe buze. Cum? Când dau un cadou simt că îl dau forţat deşi parcă ar trebui să fie din suflet. E din suflet, dar tot stânjenit mă simt, că dacă nu-i place, dacă zâmbeşte cu un colţ de gură ca semn de mulţumire. Şi dacă e o persoană din aia care ţi-o zice în faţă şi-ţi dă cu al tău cadou de pământ, eu ce fac atunci, cum repar treaba?
Şi dacă trec în cealaltă baricadă e la fel. Nu mă simt confortabil deloc când primesc un cadou. Dar nici să nu primesc nimic parcă nu-i bine. Însă momentul acela în care primesc cadoul, cum fac să-l fac frumos?
Pentru mine un cadou mai măricel, să zic aşa, este un gest forţat. Îmi oferă ceva mai consistent numai să nu pară că nu m-a luat în seamă. Să nu pară că m-a luat la mişto. Şi invers e tot la fel. Cum să merg cu ceva simbolic? Simbolic nu mai e la modă, trebuie ceva consistent să pară că ţii la persoana respectivă.
Dar până să ofer cadoul e cale lungă. Trebuie să-l cumpăr. Şi eu urăsc cumpărăturile. Le urăsc. Nu îmi place absolut deloc să mă uit prin vitrine, printre rafturi sau standuri. Mi se pare o tâmpenie grosolană. Dar fiecare cu plăcerile lui.
Aşa şi dacă tot merg să cumpăr un cadou, ce să iau? Mă uit în stânga, mă uit în dreapta, merg dintr-un magazin în altul. Mă reîntorc de unde am plecat şi ajung iar la ultimul magazin şi tot nu luasem nimic. Ce fac? Cumpăr ceva simplu, ceva util că tre să-i placă. Şi după ce-l cumpăr stau şi mă întreb: dacă nu-i place, dacă e o fiţoasă? Dacă îmi aruncă în cap cadoul?
Iar acum stau şi mă gândesc: nu e mai bine să nu cumpăr nimic? Nu-i mai frumos un “Crăciun Fericit!” , un “La mulţi ani!” spus din inimă? Cred că da.
Voi ce idei de cadouri aveţi? Cum oferiţi cadourile? Sau nimic că-i mai bun?
Niciodata n-am stiut ce cadouri sa fac. Nici nu le-am nimerit, ca ocazie… De aia nici nu ofer, nici nu primesc, cu toate ca aia din jur se incapataneaza sa ma ucida cu cadouri 🙂
.-= Neamtu’´s last blog ..Indigoul =-.
Am dreptate ca oferirea de cadouri e un lucru ciudat? : ))
Nu mai iau nici un cadou anul asta. Si nici nu-mi doresc sa primesc nimic. Pentru ca majoritatea cadourilor pe care le-am primit in viata asta au fost dezamagiri. Am desfacut cu entuziasm ambalajul doar ca sa fiu groaznic de dezamagita de continut. Lumanare? Pacat ca ma face sa ma gandesc la inmormantare. Ferrero Rocher? Pacat ca nu-mi plac alunele. Carte de yoga? Cand io-s copilu’ tehnic, pasionat de stiinte exacte… Bine, am apreciat martisorul cu Tom si Jerry din primavara asta, ala a fost o surpriza placuta 🙂
.-= brontozaurel´s last blog ..overdue post =-.
Vezi, tu esti o persoana fitoasa, de asta imi e si frica sa dau cadouri :))
mie una îmi place să fac cadouri. mai ales simbolice, fără să fie vreo ocazie anume .. și crede`mă că nu se merge pe treaba cu cât e cadoul mai mare cu atât ține mai mult persoana aia la mine. mă rog, eu una așa zic .. mă simt mai bine când ofer un cadou decât când primesc unul. și crede`mă că am trecut și eu prin treaba aia cu “dacă nu îi place?” pot să spun liniștită că acum nu prea îmi mai pasă :)) pentru că știu că ofer cadoul respectiv din toată inima … și după puterile mele. că nu o să mă duc să fac credit la bancă ca să iau cadouri substanțiale doar ca să arăt că îmi pasă.
nici mie nu îmi place să fac cumpărături, și culmea, sunt femeie .. dar când vine vorba de cadouri, stau și mă gândesc … preț de câteva țigări bune, la persoana respectivă, la cum e ea, ce nevoi are, ce îi place, etc … și pe urmă fug la magazine și iau exact ce trebuie. simplu și fără pierdere de timp 😀
și dacă îți aruncă în cap cadoul, persoana respectivă nu merită atenția 🙂
.-= flaiu´s last blog ..Hard knock life .. =-.
Acasa stai si te gandesti, fugi la magazin si acolo zic: “daca nu o sa-i placa asta?” De obicei asa se intampla 😀
Din partea cealalta problema se pune cu totul altfel, ceva de genul: nu-i pasa suficient de mine incat sa fi observat ce ma pasioneaza. Din moment ce au existat persoane care mi-au luat chestii care mi-au placut (martisorul cu Tom & Jerry, creioane de colorat, caiete de mate cu foi fine & animale pe coperta), inseamna ca nu e chiar asa greu de observat ce imi place 😉
Oricum, prefer sa nu primesc nimic decat sa primesc ceva care sa nu-mi placa 😉 Aia cu gestul conteaza nu ma incalzeste cu nimic.
.-= brontozaurel´s last blog ..overdue post =-.
PS – am fost de ambele parti si stiu ca am fost dezamagita si atunci cand mama a strambat din nas la cadourile pe care i le luasem desi batusem tot Bucurestiul ca tampita sa-i iau ceva ce imi imaginasem ca ii va placea si mai si cheltuisem o caruta de bani.
.-= brontozaurel´s last blog ..overdue post =-.
Dragii mei , care are nevoie de idei originale de cadouri va stau la dispozitie ..am un dar nativ pentru chestia asta :)..imi place la nebunie … eu intotdeauna merg pe cadouri care sa fie practice (sa poata omul sa le foloseasca ) + un cadou mic simbolic , de suflet ..
Ador cadourile ..ador sa primesc sau sa ofer 🙂
.-= Crissu´s last blog ..Multumesc Marius .. =-.
Si ce-mi oferi de Craciun? :))
ti-am dat un vot pt laptopul :).. de folosit si de suflet 🙂
.-= Crissu´s last blog ..Multumesc Marius .. =-.